Degenerescența grasă a ficatului, cunoscută și sub numele de steatoză hepatică, este o afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de grăsimi în celulele hepatice. Deși ficatul are în mod normal o mică proporție de lipide, atunci când acestea depășesc 5–10% din greutatea organului, vorbim despre o problemă medicală.
Această afecțiune este tot mai frecvent întâlnită în zilele noastre, în special din cauza stilului de viață modern, bogat în alimente procesate, sedentarism și consum de alcool.
Cum apare degenerescența grasă a ficatului
Ficatul are roluri esențiale: metabolizează substanțele nutritive, detoxifică organismul și produce proteine importante pentru sânge. Atunci când apare un dezechilibru între aportul și metabolizarea grăsimilor, acestea încep să se depună în exces în hepatocite (celulele ficatului).
Principalele cauze includ:
- Consumul excesiv de alcool – duce la ceea ce se numește „steatoză hepatică alcoolică”.
- Obezitatea și sedentarismul – favorizează acumularea de grăsimi.
- Diabetul zaharat de tip 2 și rezistența la insulină.
- Hipercolesterolemia și trigliceridele crescute.
- Medicamente sau toxine – unele substanțe pot afecta metabolismul hepatic.
- Malnutriția sau pierderea rapidă în greutate – mai rar, și acestea pot genera steatoză.
Tipuri de degenerescență grasă a ficatului
- Steatoza hepatică simplă – există depuneri de grăsime în ficat, dar fără inflamație sau leziuni importante. De obicei, nu provoacă simptome severe.
- Steatohepatita – pe lângă grăsime, apare și inflamația ficatului, care poate duce la cicatrizare (fibroză).
- Stadiile avansate – inflamația cronică poate evolua spre ciroză sau chiar cancer hepatic.
Simptome
În fazele incipiente, degenerescența grasă a ficatului nu dă simptome evidente și este descoperită adesea întâmplător, la analize de rutină sau ecografie abdominală. Totuși, pe măsură ce evoluează, pot apărea:
- oboseală persistentă,
- disconfort sau durere surdă în partea dreaptă sus a abdomenului,
- ficat mărit (hepatomegalie),
- scăderea capacității de concentrare,
- în stadii avansate: icter, umflături la picioare, acumulare de lichid în abdomen (ascită).
Cum se diagnostichează
- Analize de sânge – pot arăta valori crescute ale enzimelor hepatice (ALT, AST).
- Ecografia abdominală – evidențiază ficatul mărit și încărcat cu grăsime.
- CT sau RMN – oferă detalii suplimentare despre afectarea ficatului.
- Biopsia hepatică – este cea mai precisă metodă, dar se face doar în cazuri necesare, pentru a evalua gradul de afectare.
Tratament și recomandări
În prezent, nu există un medicament specific pentru vindecarea steatozei hepatice. Totuși, afecțiunea este reversibilă în multe cazuri dacă se fac schimbări corecte în stilul de viață:
- Renunțarea la alcool – esențială, indiferent de cauză.
- Scăderea în greutate – prin dietă echilibrată și exercițiu fizic regulat.
- Alimentație sănătoasă – bogată în legume, fructe, proteine slabe, cereale integrale și grăsimi sănătoase (ulei de măsline, pește).
- Controlul diabetului și al colesterolului.
- Evitarea automedicației – multe medicamente afectează ficatul.
Concluzie
Degenerescența grasă a ficatului este o afecțiune tot mai întâlnită, dar care poate fi ținută sub control și chiar reversată dacă este descoperită la timp și sunt adoptate schimbări sănătoase în stilul de viață.
Deși inițial poate părea inofensivă, netratată, ea poate evolua spre boli hepatice grave. De aceea, analizele regulate și consultul medical sunt esențiale pentru menținerea sănătății ficatului.
